„Cel fără de păcat dintre voi să arunce cel dintâi piatra” (Ioan 8, 7).

 Iubiți frați și surori întru Hristos,

În aceste vremuri tulburi, când dezbinarea, judecata și răceala inimii par să se fi înrădăcinat adânc între oameni, suntem chemați cu tărie de Evanghelie să ne întoarcem la rădăcinile iubirii și milei dumnezeiești. Să ne aducem aminte de cuvintele Domnului nostru Iisus Hristos, Care, stând înaintea femeii păcătoase, a rostit acele cuvinte ce au răsunat peste veacuri:

„Cel fără de păcat dintre voi să arunce cel dintâi piatra” (Ioan 8, 7).

Această chemare nu este doar o oprire a violenței sau a osândirii, ci o chemare la auto-cercetare, smerenie și comuniune. Căci, spune Sfântul Isaac Sirul:

„Cine a cunoscut păcatele sale este mai mare decât cel ce înviază morții cu rugăciunea sa.”

Sfântul Ioan Gură de Aur, luminătorul pocăinței și iubirii frățești, ne spune:

„Nu judeca, ca să nu cazi în aceeași ispită. Nu cunoaștem lupta fiecăruia, nu vedem inima, ci doar fapta. Numai Dumnezeu vede totul cu dreptate și milă.”

Iar Sfântul Siluan Athonitul ne învață:

„Ține-ți mintea în iad și nu deznădăjdui. Și iubește pe vrăjmașii tăi. În aceasta este pacea.”

Dacă dorim un neam unit, o Biserică vie și o familie sănătoasă, nu avem alt drum decât drumul iubirii, al iertării și al rugăciunii. Să încetăm a ne judeca unii pe alții, să nu mai ridicăm piatra osândei asupra fratelui nostru, ci să ne plecăm genunchii inimii înaintea Domnului, rugându-L:

„Doamne, dă-ne pacea Ta, căci Tu ai dat-o tuturor celor ce Te iubesc” (cf. Isaia 26,12).

Să nu uităm, iubiților, că unde este dragoste, acolo este Dumnezeu (cf. I Ioan 4, 7-8). Și dacă Dumnezeu este cu noi, nimeni nu poate fi împotriva noastră (Romani 8, 31).

Să fim fii ai luminii, făcători de pace și bine, pentru că „fericiți sunt făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema” (Matei 5, 9).

Vă îndemn cu dragoste părintească: să ne unim în rugăciune, să ne iertăm din inimă, să ne sprijinim unii pe alții, pentru ca harul Domnului să coboare peste noi toți și să facem din viețile noastre o icoană vie a păcii lui Hristos.

Harul Domnului nostru Iisus Hristos, iubirea lui Dumnezeu-Tatăl și împărtășirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toți. Amin.

Program Sf. Slujbe 25 - 30 martie 2025

 

Programul Sf. Slujbe

Parohia Sf. Prooroc Zaharia si Dreapta Elisabeta

Boadilla del Monte și Brunete

 

✝) Marți, 25 martie- Buna Vestire

Ora: 7.00 Sf. Liturghie

 

✝) Miercuri, 26 martie

Ora: 20.30 Sf. Liturghie a darurilor mai inainte Sfintite

 

✝) Vineri, 28 martie

Ora: 20.30 Sf. Liturghie a darurilor mai inainte Sfintite

 

✝) Sâmbătă, 29 martie

Ora: 09.00 Sf. Liturghie + Slujba Parastas

Ora: 18.00 Slujba Vecerniei+Taina Sf.Spovedanii–fără programare

 

✝) Duminică, 30 martie 

✝) Duminica a 4-a din Post (a Sfântului Ioan Scărarul)

Ora: 09.00 Slujba Utreniei

Ora: 10.00 Sf. Liturghie + Slujba Parastas

***Luni – Vineri - Taina Sf. Spovedanii la cerere cu programare***

 

Doamne ajută,

Pr. Flavius Sava,

Telefon: 643 184 212

De ce este important să participăm la Slujbele de pomenire pentru cei adormiți în Sâmbetele din Postul Mare?

De ce este important să participăm la Slujbele de pomenire pentru cei adormiți în Sâmbetele din Postul Mare?

În fiecare familie există un gol lăsat de cei dragi care au trecut la Domnul. Sunt părinții, bunicii, frații și surorile noastre, prietenii și toți cei care, deși nu mai sunt trupește lângă noi, continuă să trăiască în inimile noastre. Dragostea adevărată nu se sfârșește niciodată, iar Biserica ne oferă o cale sfântă prin care să le arătăm iubirea noastră: rugăciunea de pomenire.

1. Rugăciunea – un dar de neprețuit pentru cei plecați

Atunci când un om pleacă din această lume, își încheie timpul faptelor bune. Nu mai poate face nimic pentru sine, dar noi, cei rămași, putem fi mâinile întinse care cer milă și iertare pentru el. Sfântul Ioan Gură de Aur spune:

📖 „Nu în zadar s-au rânduit de Apostoli să se facă pomeniri pentru cei adormiți, pentru că mare folos și mare câștig le aduce acest lucru”.

Rugăciunile noastre sunt ca o rază de lumină care pătrunde în sufletele celor plecați, aducându-le alinare și pace.

2. Sâmbetele din Postul Mare – momentele iubirii nemuritoare

În Postul Mare, când ne pregătim pentru Marea Sărbătoare a Învierii Domnului, Biserica a rânduit Sâmbetele Morților ca zile speciale de rugăciune pentru cei adormiți. În aceste zile, noi devenim glasul lor înaintea lui Dumnezeu, implorând milă și lumină pentru sufletele lor.

🌿 Nu putem uita pe cei care ne-au iubit și ne-au crescut. Poate ne-au ținut de mână când am făcut primii pași, poate ne-au șters lacrimile când eram triști, poate ne-au îmbrățișat în cele mai grele momente. Acum, noi suntem cei care putem face ceva pentru ei!

3. Comuniunea dintre cei vii și cei adormiți

Moartea nu este sfârșitul, ci doar o despărțire temporară. Ei trăiesc, doar că într-o altă lume. Prin rugăciunile noastre, îi ajutăm să se apropie de lumina lui Dumnezeu. Sfântul Simeon al Tesalonicului spune:

📖 „Cei adormiți au nevoie de rugăciunile noastre, precum un om lipsit de ajutor are nevoie de sprijin”.

Când participăm la slujbele de pomenire, le spunem celor plecați: „Nu v-am uitat! Vă iubim! Ne rugăm pentru voi!”

4. Ne amintim că și noi suntem călători prin această lume

Când rostim numele celor adormiți la Sfânta Liturghie, ne dăm seama că într-o zi și numele nostru va fi pomenit. Viața este trecătoare, iar sufletul trebuie pregătit pentru veșnicie.

📌 Ne reamintim că iubirea este mai puternică decât moartea.

📌 Ne îndeamnă la milostenie și iertare – așa cum noi ne rugăm pentru cei adormiți, la rândul nostru, și noi vom avea nevoie de rugăciunile celor rămași.

📌 Ne unește în credință și nădejde – credința că moartea nu are ultimul cuvânt, ci că ne vom revedea într-o zi, acolo unde nu există durere sau lacrimi, ci doar bucurie veșnică.

5. Un ultim dar de iubire

Când aprindem o lumânare pentru cei dragi, când ducem la biserică colivă, vin și prescură, când rostim cu emoție „Veșnica lor pomenire”, sufletul nostru se umple de pace. Pentru că știm că am făcut ceea ce trebuie, că nu i-am uitat, că i-am așezat în lumina rugăciunii.

🙏 Să nu ne fie greu să participăm la slujbele de pomenire! Să fim acolo, în biserică, cu sufletul deschis, cu rugăciuni curate și cu nădejde că Dumnezeu, Cel ce este Iubire, le va dărui lumină, odihnă și viață veșnică celor plecați dintre noi.

📿 Dumnezeu să-i odihnească pe toți cei adormiți ai noștri și să ne învrednicească să ne revedem cu ei în Împărăția Cerurilor! 🕊

Cand se tine post in Biserica Ortodoxa si de ce ?

 Cand se tine post in Biserica Ortodoxa si de ce ?

În Biserica Ortodoxă, postul este o perioadă de înfrânare trupească și sufletească, având rolul de curățire spirituală, apropiere de Dumnezeu și pregătire pentru marile sărbători. Se ține post în mai multe perioade ale anului, fiecare având semnificația sa.

1. Posturile mari de peste an:

📌 Postul Paștelui (Postul Mare) – Cel mai lung și aspru post (7 săptămâni înainte de Învierea Domnului). Simbolizează pocăința și pregătirea pentru Învierea lui Hristos.

📌 Postul Crăciunului – 15 noiembrie - 24 decembrie. Pregătește sufletește credincioșii pentru Nașterea Domnului.

📌 Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel – Variabil (după Rusalii, până pe 29 iunie). Este în cinstea apostolilor care au vestit Evanghelia.

📌 Postul Adormirii Maicii Domnului – 1-14 august. Pregătire pentru praznicul Adormirii Maicii Domnului.

2. Zilele de post din timpul săptămânii:

✅ Miercurea (amintind trădarea lui Iuda)
✅ Vinerea (ziua răstignirii Mântuitorului)

3. Posturi unice:

📌 Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) – Post aspru, în cinstea Botezului Domnului.
📌 Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul (29 august) – Post de tristețe.
📌 Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie) – În amintirea Sfintei Cruci.

De ce se ține post?

🔹 Spiritual – Este o cale de apropiere de Dumnezeu, de purificare sufletească și de întărire a voinței.
🔹 Trupesc – Prin post, ne înfrânăm de la anumite mâncăruri, controlând poftele trupului.
🔹 Rugăciune și milostenie – Postul nu este doar despre mâncare, ci și despre rugăciune și fapte bune.

Postul este un mijloc de curățire, smerenie și întărire duhovnicească, ajutând credincioșii să se pregătească pentru întâlnirea cu Dumnezeu.

În postul ortodox, un creștin trebuie să se abțină de la produse de origine animală (carne, lapte, brânză, ouă) și să adopte o alimentație bazată pe alimente vegetale. În anumite zile se permite consumul de pește, vin și untdelemn.

1. Alimente permise în orice post:

✅ Legume și leguminoase – fasole, mazăre, linte, năut, cartofi, dovlecei, varză, conopidă, vinete, ardei etc.
✅ Fructe proaspete și uscate – mere, pere, struguri, banane, curmale, smochine, stafide, prune uscate.
✅ Cereale și produse din cereale – orez, grâu, porumb, fulgi de ovăz, paste fără ouă, pâine integrală.
✅ Semințe și nuci – nuci, migdale, alune, caju, semințe de floarea-soarelui sau dovleac.
✅ Legume și fructe conservate – murături, zacuscă, compoturi.
✅ Uleiuri vegetale – ulei de floarea-soarelui, măsline, dovleac.

2. Zile cu dezlegare la pește, vin și untdelemn:

🔹 În Postul Paștelui – pește permis doar de Buna Vestire (25 martie) și Florii.
🔹 În Postul Crăciunului – dezlegare la pește în zilele de sâmbătă și duminică (până pe 20 decembrie) și la anumite sărbători.
🔹 În Postul Sfinților Apostoli și al Adormirii Maicii Domnului – pește permis în zilele de sâmbătă și duminică și la sărbători mari.

3. Exemple de mese de post:

🥗 Mic dejun – pâine integrală cu gem, unt de arahide, lapte de migdale, ceai.
🍛 Prânz – ciorbă de legume, orez cu ciuperci, mămăligă cu zacuscă.
🥙 Cina – salată de fasole, hummus cu lipie, cartofi copți cu salată verde.

În zilele de post aspru, se recomandă doar fructe, legume crude și pâine. Postul nu este doar o dietă, ci o perioadă de rugăciune, smerenie și apropiere de Dumnezeu.

En la Iglesia Ortodoxa, el ayuno es un período de restricción física y espiritual, que tiene como propósito la limpieza espiritual, el acercamiento a Dios y la preparación para las grandes festividades. El ayuno se observa durante varios períodos del año, cada uno con su propio significado.

1. Las publicaciones más importantes del año:

📌 Ayuno de Pascua (Gran Cuaresma) – El ayuno más largo y severo (7 semanas antes de la Resurrección del Señor). Simboliza el arrepentimiento y la preparación para la Resurrección de Cristo.

 📌 Cuaresma de Navidad – 15 de noviembre – 24 de diciembre. Prepara espiritualmente a los fieles para la Natividad del Señor.

📌 Ayuno de los Santos Apóstoles Pedro y Pablo – Variable (después de Pentecostés, hasta el 29 de junio). Es en honor a los apóstoles que proclamaron el Evangelio.

📌 Ayuno de la Asunción de la Virgen María – 1-14 de agosto. Preparación para la fiesta de la Asunción de la Bienaventurada Virgen María.

2. Días de ayuno durante la semana:

✅ Miércoles (recordando la traición de Judas)

✅ Viernes (día de la crucifixión del Salvador)

3. Posiciones únicas:

📌 Víspera de Epifanía (5 de enero) – Ayuno estricto, en honor al Bautismo del Señor.

📌 La decapitación de San Juan Bautista (29 de agosto) – Ayuno de tristeza.

📌 Exaltación de la Santa Cruz (14 de septiembre) – En memoria de la Santa Cruz.

¿Por qué se observa el ayuno?

🔹 Espiritual – Es una forma de acercarse a Dios, de purificación espiritual y de fortalecer la voluntad.

🔹 Corporal – A través del ayuno, nos abstenemos de ciertos alimentos, controlando los antojos del cuerpo.

🔹 Oración y limosna – El ayuno no se trata sólo de comida, sino también de oración y buenas obras.

El ayuno es un medio de purificación, humildad y fortalecimiento espiritual, ayudando a los creyentes a prepararse para su encuentro con Dios.

Ce se poate manca in saptamana branzei ?

 În Săptămâna Brânzei (numită și Săptămâna Albă), care precede Postul Mare, NU se mănâncă carne, dar sunt permise produsele lactate, ouăle și peștele.

Ce se poate mânca în Săptămâna Brânzei?

✅ Lapte, brânză, iaurt, smântână

✅ Ouă

✅ Pește și fructe de mare

✅ Legume, fructe, cereale, semințe și nuci

✅ Pâine, orez, paste, mămăligă

Deși este o săptămână de tranziție spre Postul Mare, nu este considerată post propriu-zis, ci o perioadă de pregătire, în care credincioșii se obișnuiesc cu o alimentație mai simplă. Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (ultima zi din Săptămâna Brânzei) este ultima zi în care se consumă lactate și ouă, înainte de intrarea în Postul Mare, când se renunță complet la produsele de origine animală.